Etichete

, , , , , , , , ,

Din totdeauna am fost mai prietenă cu băieții decât cu fetele… Am apreciat mereu compania lor și m-am simțit în elementul meu atunci când eram printre ei. Cu toate astea, nu am petrecut niciodată cu ei o sărbătoare masculină.

Dar, după cum bine știm, ”niciodată să nu zici niciodată”. Să derulăm ca să înțelegeți și voi ce s-a întâmplat.

9 martie 2010, marți – cică bărbații ar trebui să bea 44 de pahare în ziua asta…

Prietenii mei, B. și A, m-au rugat să mergem împreună la cumpărături in Carrefour. Ok, să mergem. Am cumpărat 6 sticle de vin roșu, ceva de mâncare și cioco (:X). La 5 am plecat la cursurile de street dance și am revenit pe la ora 21. Bineînțeles că am trecut pe la ei, nu putea să îi las să își facă singuri de cap, nu?

Intru și mă lovește o muzică dată destul de tare… zic în sinea mea ”Petrec oamenii, nu gluma”. Mă așez pe canapea și observ că nebunaticii își făcuseră listă și țineau un tabel cu paharele băute. Again: ”u are sick”. Jucau table, băieții mei… nu am putut să stau degeaba, așa că l-am provocat pe B. la o partidă. Bineînțeles că prima dată am luat bătaie, dar dupa l-am bătut eu. 😀

Au urmat câteva jocuri de rummy la care nu am fost în formă și am cam luat bătaie… Bine că nu le venise încă ideea să jucăm pe porunci. Abia când am început să jucăm ”Macao” și ”Killer predă-te” au început poruncile. Și am băut la vin roșu cât nu am băut în toată viața mea. La un moment dat mi-am dat seama că dacă mai beau puțin o iau razna, așa că am renunțat cât încă mai eram trează.

Bineînțeles că oamenii erau foarte veseli și făceau glume de-ți stătea mintea-n loc. Dacă ar fi fost și un dans, ar fi fost perfect, din punctul meu de vedere.

Deci, așa petrec băieții Sfinții 40 de Mucenici sau ziua bărbatului, după modelul tradițional. Foarte fain. Mi-a plăcut!

 

Anunțuri