Etichete

, , , ,

Era o calduroasa seara de iunie… nu avea dispozitie de stat in casa, asa ca si-a pus un tricou alb si pantalonii scurti de bumbac pe ea, a luat rolele intr-o mana si a plecat. Era deja ora 9 cand ea s-a hotarat sa iasa si desi nu obisnuia sa faca plimbari nocturne, mai ales de una singura, simtea ca ceva o cheama…

Starea de neliniste ii furnica tot corpul…iar timpul petrecut asteptand autobuzul in statie i s-a parut exagerat de mult, cu toate ca mai mult de 10 minute nu trecusera… Pielea ei aramie, statura si parul lung si negru atrageau priviri din toate partile…incepuse deja sa se obisnuiasca cu acele priviri pe care le simtea arzandu-i ceafa…nu le mai dadea importanta… Ii placea pericolul, de aceea isi unduia si mai mult formele cand se simtea privita.

Urcand in masina, cauta un loc…nu il gaseste si decide sa stea in picioare, langa geam. Isi scoate din buzunar MP3-ul roz si il pune la gat. Muzica o linisteste…nu simte cum statiile trec si gandurile se scurg… Desi isi propusese sa mearga in Parcul Tineretului, neatentia isi spune cuvantul…sau poate soarta. Era prea tarziu, ajunsese deja la Universitate. Decide sa coboare acolo, va merge in Cismigiu. 

Pasii ei sunt calauziti parca de o instanta superioara…picioarele nu o mai asculta…si nici gandurile sau ratiunea. Doar ochii ei stiu spre ce se indreapta… Ochii ei mari si verzi care ascund atatea secrete, atatea raspunsuri fara intrebari si un sir infinit de dileme…ochi ce ii poti citi ca pe o carte, daca vezi in profunzimea lor…ce ti se daruiesc cu fiecare privire…

Ajunsa in parc, isi pune rolele si porneste timid…nu a mai mers de mult timp, problemele ii ocupa tot timpul… Dar pentru ea totul este o provocare! Nu sta prea mult pe ganduri si accelereaza…

Vantul care isi trecea mana prin parul ei o fascina…felul in care ii mangaia ochii si buzele… Gandurile i se scurgeau, de acum, in sange… Nu se putea gandi decat la libertate, la libertatea sentimentelor, la libertatea ei… Se gandea adesea si la El, ii contura chipul, buzele si bratele… Ii plac bratele puternice care sa ii ofere un sentiment  de protectie. Isi imagina prima cearta si cat de dulce va fi „te iubesc”-ul de dupa.  Pielea ei purta un razboi cu vantul ce vroia sa o secatuiasca…fiecare lupta din ce in ce mai aprig pe frontul masliniu, fiecare isi doreste victoria…si Ea capituleaza…

Se aseaza pe o banca, ostenita. Respira sacadat si pulsul  este crescut… Isi intinde mainile in lateral, pe spatarul bancii si ridica ochii spre cer… Se linisteste…si gandurile ei se linistesc. Incepe sa se uite in jur si sa analizeze. Este activitatea ei preferata.

Il observa pe baiatul de pe banca de vis-a-vis… Il priveste insistent, este absorbita… El isi ridica incet privirea si o surpinde. Amandoi sunt firi puternice si nu renunta usor… Ea este, insa, indrazneata si se duce langa el. Nu il intreaba daca este ocupat sau daca se poate aseza…Stie ca e locul ei acolo sau ca, cel putin, nu o sa o refuze. El se fastaceste putin si o intreaba printre gene: „Pot sa te ajut ?”. Ea ii face cu ochiul si continua sa il analizeze… Buzele lui o incitau…ochii lui o dezbracau…simtea cum el o tragea adanc in plamani si ea se infiltra, usor, spre inima…

Nu mai suporta. Se ridica brusc … si pleaca…

Anunțuri