Etichete

, ,

Parca mi-e si frica sa zic cu voce tare…Daca zic ceva ce imi doresc sau urmeaza sa se intample cu voce tare, de obicei, nu se mai implineste… Dar nu are unde sa fuga Craciunul…asa ca, pot sa zic…ABIA ASTEPT SA VINA CRACIUNUL!!!

Deja am inceput sa ii chinui pe mama si pe fratimiu cu „talentul” meu de cantareata…si atunci cand canti colinde…e si mai dureros…sau sunt eu modesta… Vecinii, inca, nu bat in teava si nu vin la usa sa ma roage sa incetez…asta e bine:D. Casa noastra e ca o sala de concerte:

  • Eu: Cerul si pamantul, cerul si pamantul, iiiiin caaaanteeec rasuuuunaaaa…..
  • Fratimiu: The way you make me feeeeeel, you really turn me oooon….
  • Si mama: Ce ati mancat azi?

Stiu! Nebunie! Si mi-o doream atat de mult, nebunia asta! Parca nu simt atat de acut unele neplaceri sau neimpliniri.

Mi-era asa de dor… de iarna, de frigul acesta care iti ingheata nasul si degetele, de beculetele de pe strada, de sticlele de suc cu motive de sarbatoare pe etichete… Inca imi e dor de zapada, de joaca din gradina cu primii fulgi… Nu o sa uit niciodata cum ieseam cu prietenii mei in fata blocului la prima zapada si dansam cu fulgii de nea, ne tavaleam si faceam ingerasi in timp ce parintii isi raceau gatul pe geam strigand la noi sa ne ridicam din omat.

Dar, vezi tu, am crescut…si parca am uitat cu totii nebuniile copilariei. Cu totii vrem sa fim mari, cat mai mari…si cat mai tari! …si parca ne-am uitat valorile…si pe noi, asa de-a-ntregul! Daca te gandesti la ce te multumea cand erai copil si cum traiai fiecare clipa, o sa fii probabil dezamagit. O sa iti dai seama ca fericirea ta este materiala, doar lucrurile materiale te bucura… Un rasarit, o floare sau simplul fapt ca ai inca puterea sa le vezi si sa le traiesti, deja nu mai inseamna nimic…si asta e trist!

Anunțuri